Puterea gandului

MODELE DE CULTIVARE A GÂNDURILOR

Autoperfecţionarea prin yoga

Fenomenele suprafizice ce au loc în timpul anumitor practici yoghine, precum şi experienţele practicanţilor pe planurile subtile, sunt adesea privite cu suspiciune şi considerate un fel de magie orientală. În realitate, yoga nu este nici un divertisment, nici ceva paranormal, ci urmăreşte scopul unei dezvoltări integrale a tuturor facultăţilor omeneşti. Ea reprezintă o cale raţională verificată de milenii, spre o viaţă mai plină şi mai binecuvântată către care umanitatea se îndreaptă oricum în mod natural (dar într-un ritm mult mai lent). Toate metodele yoga au la bază unele principii etice şi morale, primul pas în yoga constituind chiar eradicarea viciilor şi dezvoltarea anumitor virtuţi. Următorul pas este reprezentat de disciplinarea naturii lăuntrice şi formarea unui caracter pur şi ferm prin practicarea anumitor exerciţii zilnice şi înlocuirea vechilor obiceiuri cu altele noi, aflate în concordanţă cu legile armoniei universale. Pe fundamentul solid al acestui nou caracter moral, ferm şi prin de virtuţi, se construiesc structurile următoare în yoga.

Importanţa controlului gândurilor

Controlul gândurilor este de o importanţă vitală. Foarte puţini oameni cunosc această artă. Chiar şi oamenii consideraţi educaţi sunt complet străini de această învăţătură fundamentală. Practic întreaga umanitate este victima unei gândiri întâmplătoare. Tot felul de gânduri rătăcite intră şi ies accidental în laboratorul mental. Nu există un ritm precis sau o raţiune care să guverneze acest lucru. Nu există o unitate sau o disciplină a gândirii. Ea se află în întregime într-o stare de haos şi confuzie, ce nu permite clarificarea ideilor. Gândirea dezordonată, scăpată de sub control, devine astfel cu uşurinţă temelia (cauza) unei vieţi dezordonate, a unor acţiuni incoerente, a unui ego contradictoriu, animat de impulsuri contradictorii şi generator de nefericire. Oamenii nu se pot concentra sistematic asupra unui subiect, căci ei nu cunosc legile gândirii şi nici legile mentalului. Universul lăuntric devine astfel o autentică menajerie. Tot felul de gânduri senzoriale luptă unele cu altele, încercând să pătrundă în mintea celui supus simţurilor şi să-şi atribuie supremaţia. Astfel, ochiul se luptă cu urechea, aceasta cu limba sau cu nasul etc. Rezultatul sunt gândurile de joasă frecvenţă, gânduri de ură, gelozie, teamă sau desfrâu. Majoritatea oamenilor nu pot menţine un singur gând divin, sublim nici măcar o secundă. Minţile lor sunt atât de fragmentate, încât energia lor mentală este risipită în o mie de direcţii. Gândul este doar un servitor, un instrument. Trebuie să învăţaţi să vă serviţi de el corect şi cu tact. Prima condiţie a fericirii este controlul gândurilor. Gândul este puntea ce uneşte omul cu Divinul. Corpul vostru, afacerea, căminul vostru - toate nu sunt decât idei aflate în mintea voastră. Gândul este o forţă dinamică, iar gândul bun este primul pas către perfecţiune. Aici rezidă adevărata bogăţie.

Evitaţi gândurile referitoare la defectele altora

Natura minţii este astfel concepută încât ea devine una cu obiectul la care se gândeşte intens. Astfel, dacă vă gândiţi la viciile şi defectele altora, mintea voastră va deveni una cu ele, cel puţin pe perioada în care vă gândiţi la ele. Cel care cunoaşte această lege psihologică nu-şi va permite niciodată să-i critice pe alţii, găsindu-le greşeli peste greşeli, ci va urmări să vadă numai calităţile lor, punând mereu binele în faţa răului. O asemenea practică îl va ajuta să avanseze în practica yoga şi să se înalţe din punct de vedere spiritual, îmbunătăţindu-i mult concentrarea.

Temelia este gândul sattvic

Marea majoritate a oamenilor vor avea întotdeauna nevoie de un fundament concret de care să se agaţe, ceva care să dea sens vieţii şi cu ajutorul căruia să îşi brodeze ideile, şi care uneori devine centrul tuturor formelor-gând care le sălăşluiesc în minte. Aceasta este chiar natura minţii. Ea nu se poate fixa decât dacă are o temelie. Această temelie trebuie să fie structurată numai din gânduri

sattvice. Mintea îşi asumă forma oricărui obiect la care se gândeşte intens. Dacă ea se gândeşte la o portocală, ea va lua chiar forma acelei portocale. Dacă ea se gândeşte la imaginea lui KRISHNA cântând la flaut, ea îşi va asuma chiar forma acestuia. De aceea, trebuie să vă educaţi mintea în mod corect şi să-i oferiţi numai hrană sattvică.  Printr-o asemenea constanţă în gândire, mintea se va obişnui gradat, astfel încât ea va ajunge, prin puterea obişnuinţei, să vă îndrepte automat subconştient spre gândurile temelie pe care le-aţi ales iniţial în mod conştient. Este regretabil faptul că marea majoritate a oamenilor nu au un ideal, un program de viaţă şi o temelie sattvică a minţii. Ei se lasă astfel sortiţi eşecului. Temelia mentală a unei tinere căsătorite este, de regulă, una înclinată spre plăcerile sexuale; cea a unei bătrâne este afecţiunea pentru copiii şi nepoţii ei. Dar, vai, temelia celor mai mulţi oameni este ura şi gelozia. Chiar şi aşa, persoanele educate, cu tot felul de cunoştinţe şi de grade academice, sunt doar o pulbere în vânt în comparaţie cu cunoaşterea spirituală, căci nici ei nu au practic un program de viaţă şi un autentic centru de greutate mental. Omul înclinat spre valorile vieţii lumeşti cade inevitabil pradă gândurilor sexuale şi gândurilor de ură, mânie şi răzbunare. Aceste două tipuri de gânduri sunt practic stăpânele minţii sale. El nu ştie şi nu-şi poate fixa mintea asupra unui singur gând bun sau nobil, căci nu cunoaşte legile gândirii, precum şi natura şi posibilităţile propriei minţi. În ciuda nenumăratelor sale posesiuni materiale ori a cunoştinţelor universale, el se menţine astfel într-o poziţie deplorabilă, de extremă ignoranţă. De aceea, el nu poate rezista unei dorinţe malefice, lăsându-se pradă oricărei ispite, din cauza voinţei sale slabe.

După pensionare, oamenii câştigă foarte mult timp pe care, adesea, nu ştiu cum să-l folosească. Cea mai bună utilizare a acestui timp ar fi aplecarea spre studiul scripturilor, contemplarea Divinităţii, aprecierea valorilor spirituale. Vechile obiceiuri şi clişee mentale ale unei întregi vieţi pot fi încă înlăturate şi înlocuite cu noi obiceiuri şi cu gânduri bune.

 Swami Sivananda