Tu, faptura nevinovata
Cu ochii tai stralucitori,
M-ai sagetat cu o privire
De am ajuns pana in nori .
Buzele tale, moi si
calde
As vrea sa le sarut seara de seara .
Sa-mi sprijin capul pe umarul tau care ,
Poarta pecetea unei
petale.
Fiecare soapta si dulce mangaiere
Ma face mai fericit.
Glasul tau blajin ,
ca o adiere,
Ma inalta acum inspre
zenit .
Imi esti fiinta cea mai draga,
Curcubeul meu de dor,
Nu te-as da pe lumea-ntreaga
Te iubesc, pan-am sa mor.
by Daniel (nepotul meu, poet in devenire )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu