Salcia energetica

 O variantă nobilă a cunoscutei Răchita, Salcia energetică - cunoscută si sub denumirea de Salcie rapid crescătoare, înregistrat ca soi sub denumirea Salix Viminalis “Energo”(cod EN 001), este o specie de salcie cultivată (modificată) în vederea utilizării în scopuri energetice.  Abia după 30 de ani de utilizare în țări precum Suedia, Țările Baltice, Slovenia, Polonia și Ungaria, salcia energetică a ajuns și în România.Denumite în mod generic “energo”, plantele energetice reprezintă o sursă alternativă de energie, mai precis energie obținută fie prin arderea de materie lemnoasă, fie prin obținere de biocombustibili din plantele ierboase. Cu alte cuvinte, vorbim despre biomasă ca sursă de energie regenerabilă. Așa cum sugerează și denumirea lor, aceste plante au caracteristici energetice deosebite și sunt ecologice (emisiile rezultate din arderea lor sunt aproape zero). Din categoria plantelor energetice fac parte rapița (Brassica napus), porumbul (Zea mays), floarea- soarelui (Helianthus annuus), plopul (Populus spp.), salcia (Salix spp.) etc. Se pare însă că cea mai rentabilă dintre plantele lemnoase (și din ce în ce mai populară) este specia-hibrid Salix viminalis, obținută în laboratoarele din Suedia.REBINA Group Romania s-a infiintat ca si promotor in Romania si in zona Europei de Sud-Est a unor investitii combinate, incepand de la cultura plantelor energetice (salcie energetica), continuand cu procesarea deseurilor vegetale si transformarea lor in combustibili regenerabili, si terminand cu producerea de biocombustibili si energie din resurse regenerabile.
De ce neaparat salcia energetica? Pentru ca are un ritm de crestere foarte accelerat (in timpul verii poate creste si 3 cm/zi), are o putere energetica foarte mare (4900 kcal/kg) si mai ales are costuri de productie foarte mici. Exemplificand: plantarea unui hectar de teren cu salcie energetica costa aproximativ 1700 de euro. Aceasta investitie se face o singura data, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani. Productia medie la hectar este de 30-40 tone, putand ajunge pana la 60 de tone in conditii de irigare sau a unui an ploios.Salcia energetic se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mlăştinoase permanentă sau periodică. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 l apă/zi. Acest avantaj îi conferă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină. Acest lucru a fost sesizat de ţari ca Suedia – unde deja de 8 ani se cultiva Salcia energetică pe suprafaţa de peste 50.000 ha, găsind o utilizare foarte economică pentru terenuri neutilizabile pana acum, iar pe de alta parte să cultive o sursă energetică neconvenţională foarte profitabilă economic.Recoltarea se face în timpul pauzei vegetale, după căderea frunzelor (servesc ca îngrăşământ) deci în lunile noiembrie-martie,o perioada când utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva.Poate fi o varianta sigura de surse energetice (încălzire) pentru localităţi, fiind utilizat ca biomasa (tocătura) brichete sau peleţi. Exista unităţi de utilaje de peletizare – brichetare de diferite capacitate care sa transforme tocătura de salcie în brichete sau peleţi, iar aceste produse sa fie utilizate pentru încălzirea localităţilor (cel puţin a şcolilor, dispensarelor, grădiniţelor etc.) din comune.

Specii Salix Viminalis din Suedia :

Jorr (Salix viminalis). Jorr este o specie olandeza, care rezista bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaza prin crestere rapida in perioada plantarii. Tulpina are o culoare verde inchis si este stufoasa. Jorr este o specie “gri” dar considerate sigura.are o productie medie si o rezistenta medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat si la epurarea apei reziduale crescand corespunzator si in astfel de mediu.

Tora  (Salix schwerinii +S.viminalis). Tora este o salcie siberiana provenind din incrucisarea speciilor SW si Sarpe. Specia are ramuri lungi si are un trunchi mai redus fata de de alte specii. Tulpina are culoarea de maro inchis si este lucioasa.Tora este adeseori ori curbata, mostenind aceasta particularitate de la specia Sarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, in functie de vreme si de tratamentul cu chimicale. Are o performanta ridicata de productie deci este o specie preferata. Rezista ruginii frunzei si daunatoriilor. Tora nu este agreata de animalele salbatice, ex. este evitat de iepuri, caprioare si cerbi.

Torhild (Salix schwerinii + S. viminalis). Torhild a rezultat din incrucisarea Sarpelui si Torei. Desi Torhild provine din doua specii diferit curbate, este relativ drept, are frunze lanceloate si un trunchi drept, cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta medie de productie si rezistenta medie la rugina frunzei.

Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]). Sven provine din incrucisarea lui Jorun si Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta ridicata de productie, la fel ca Tora, rezista la rugina frunzei dar daunatoarele prefera lastarii.

udrun (Salix dasyclados). Gudrun provine din incrucisarea speciei ruse Helga si Linga-Veka Rod. Specia rezista gerului si daunatoarelor care ataca frunzele. Are o productie medie si rezista la rugina frunzei. Gudrun are o umiditate redusa in timpul recoltarii. La inceput Gudrun are o crestera lenta, deci este foarte important ca in primul an sa indepartam buruienile din jurul plantelor. Gudrun are frunze late, deci dupa ce intra in faza de crestere, rezista buruienilor.Lastarii tineri sunt preferate de animalele salbatice.

Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)).Olof provine din incrucisarea speciei vechi engleze Bowles Hybrid si Bjor. Olof are frunze lanceolate(orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are ramuri mici, are o productie ridicata si rezista la rugina frunzei.

Tordis ((Salix schwerinii+S.viminalis)+S.vim).Tordis provine din incrucisarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvolta exceptional chiar in primul an (peste 4 m) in zonele din sudul Suediei si in Polonia. Toris rezista la rugina frunzei. Lastarii sunt mai uniforme ca la Tora, unde unele cresc mai tare ca celelalte.

Inger (Salix triandra+ S.viminalis). Inger provine din incrucisarea unei specii ruse(din zona Novoszibirszk) si specia Jorr. Se dezvolta mai bine pe sol uscat fata de celelalte specii. La recoltare este mai uscat ca Tora. Creste mai des, deoarece are mai multi lastari secundari.Acesti lastari secundari (lastari sileptice) nu sunt atat de rezistente si cad la pregatirea materiei de inmultire. Si Inger rezista la rugina frunzei si daunatoarelor. Are culoarea gri-verzuie iar lastari secundari sunt galbene. Tulpina este putin pufoasa.

Doris ( Salix dasyclados). Doris provine din incrucisarea unei specii ruse (din zona Kirov) si a unei specii poloneze cu frunze late. Aceasta specie este foarte rezistenta la ger  dar rezista bine si daunatorii care ataca frunzele. Are o productie medie dar nu prea rezista la rugina frunzei.Doris, la fel ca Gudrun are o umiditate scazuta la racoltare. Specia are frunze late, deci nu este atat de sensibil la buruieni. Animalele salbatice consuma lastarii tineri. Resista la ger.

Sălciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu înflorire înainte de înfrunzire, cu polenizare entoneofila. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat şi cultivat un soi care are o creştere foarte mare (3-3,5 cm/zi) un conţinut înalt de acid salicilic care î-i conferă o serie de proprietăţi foarte avantajoase ca – putere calorică mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezistenţă împotriva intemperiilor, rezistenţă împotriva degradării în timpul depozitării sub forma de tocătură (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare).