Misterul boabelor de orez

Compozitia chimica a bobului de orez a trezit interesul medicilor si biologilor din numeroase tari. In aceasta privinta, o descoperire importanta apartine medicului francez Jean Valnet, preocupat de studii fitoterapeutice. El a ajuns la concluzia ca bobul de orez, inclusiv cel decorticat, este bogat in vitamine :A, B1,B2,B6 (care nu se degradeaza prin prelucrarea termica) si in saruri minerale, cum ar fi: sodiul, magneziul, potasiul, fierul, fosforul, prezente intr-o formula benefica pentru digestie. Studii mai recente au scos la iveala ca unele soiuri de orez, cultivate in Europa, contin un procent minor de metale slab radioactive si este posibil ca efectele acestora sa influenteze pozitiv echilibrul energetic al organizmului. Astfel, cercetarile efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester demonstrau, in urma cu sapte ani, ca dietele bogate in orez , folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector in fata riscului de a contacta boli digestive grave, chiar si in cazul diferitelor forme de cancer. In privinta fosforului, existent in compozitia bobului de orez, acest mineral are un efect foarte bun asupra sistemului nervos si in functionarea, fara probleme, a creierului. Etapa de trecere de la copilarie la pubertate, atat de dificila, poate fi depasita mai usor de cei care mananca mai mult orez. Studiile medicului olandez Ditter Van Demhagl, efectuate in acest sens in urma cu 20 de ani, dovedeau beneficiile consumului, frecvent, de orez asupra copiilor cu deficiente de crestere, deoarece acest aliment usureaza procesul de asimilare a mineralelor in organismul uman.Tot doctorul Ditter Van Demhagl a studiat si efectul orezului asupra adolescentilor care se maturizeaza in etapa urmatoare , adica atunci cand ei trec la varsta tanara. Vitamina B6, care contribuie la maturizarea adolescentului, se asimileaza cu mare dificultate intre 20 de ani si 24 de ani. De aceea, dr. Van Demhagl recomanda tuturor sa consume la micul dejun "medicamentul" orez. De asemenea, dr. Van Demhagl recomanda tinerilor care au probleme psiho-afective (depresii, obsesii si crize de isterie) sa manance orez la micul dejun. Aportul de clor si de potasiu, continut in dieta matinala cu orez, reduce starea de nervozitate cu un procent de 7o la suta.Socul varstei de 40 de ani, atenuat de dieta cu orez
In aceasta etapa de viata, numita criza de 40 de ani, se petrec o serie de transformari hormonale in orgnism. Un alt specialist, dr. K.Y. Rothbens de la universitatea din Dublin, a studiat trei decenii aceasta etapa de viata, cand a facut noi precizari privind consumul de orez la varsta "crizei de la 40 de ani".
Un consum ponderat de orez la mesele principale contribuie la detoxifierea hepatica a compusilor ureei In plus, este o solutie pentru profilaxia moderna in cazul impotentei si frigiditatii, daca dieta este mai saraca in lipide de provenienta animala, mai ales de porc.

Cercetatorii interesati de efectele acestei cereale asupra problemelor pe care le ridica varsta de 65 de ani au ajuns la concluzii incurajatoare. Orezul, ca un "medic" prevazator, il sustine pe varsnic in aceste momente care favorizeaza aparitia diferitelor boli. Preparat cu legume, cu verdeturi sau sub forma de garnitura la friptura, orezul este un aliment hranitor, care asigura un aport de energie, necesar pentru rezolvarea problemelor zilnice, specifice acestei etape de viata. Studiile recente demonstreaza ca, la aceasta varsta, orezul contribuie si la regenerarea tesuturilor unor glande endocrine.In aceasta etapa de viata, marcata de prezenta bolilor severe, cercetatorii atrag atentia asupra hranei care sa inlature pericolul unor atacuri cerebrale . Acum, hipertensiunea trebuie tinuta sub control: hrana sa fie alcatuita din alimentele nesarate, fara condimente iuti, iar legumele si fructele sa fie recomandate de medic, in functie de afectiunile cronice. Mai mult, numerosi specialisti considera ca o dieta hranitoare si energizanta trebuie sa includa ceaiurile din orez, un compot preparat din mere verzi sau din lamai verzi, in care se adauga ceaiul de orez.Consumul de orez nedecorticat, brun, previne bolile de inima, diabetul si complicatiile acestora, bolile de rinichi si obezitatea. Mai mult, orezul brun intarzie imbatranirea, contribuie la scaderea colesterolului "rau" si protejeaza pielea de agresiunile exterioare, deoarece soiul de orez alb nu contine vitamina B1(benefica pentru buna functionare a sistemului nervos si a inimii, stimuland cresterea si digestia). De aceea, orezul alb nu trebuie consumat singur pe termen lung, ci doar in combinatie cu legume, cu ciuperci sau cu carne.Compozitia chimica a orezului a trezit interesul medicilor si biologilor din numeroase tari. Alimentul de baza al Orientului, orezul, are un continut scazut in grasimi, furnizeaza organismului multe proteine si majoritatea vitaminelor din complexul B, insa vitaminele A, C si B12 sunt prezente intr-o cantitate modesta. 

Cercetarile efectuate de un grup de biologi britanici de la universitatea din Manchester au demonstrat ca dietele bogate in orez, folosite frecvent de asiatici, sunt un scut protector in fata riscului de a contacta boli digestive grave, chiar si diferite forme de cancer. In privinta fosforului existent in bobul de orez, acesta are un efect foarte bun asupra sistemului nervos si in functionarea, fara probleme, a creierului. In general, nutritionistii recomanda consumul orezului brun, considerat mult mai sanatos datorita compozitiei chimice, in comparatie cu orezul alb. O portie standard de orez brun are o valoare energetica de 212 kcal. 

Din punct de vedere terapeutic, cel mai bun soi de orez este cel brun, in care vitaminele si mineralele se gasesec in cantitati mult mai mari decat la orezul alb. Astfel ca, 100 g de orez brun furnizeaza organismului 99 mg de potasiu, 43 mg de magneziu, 120 mg de fosfor, 1,3 mg de vitamina B3 si 0,14 mg de vitamina B1. 
In schimb, aceeasi cantitate de orez alb ne ofera doar 54 mg de potasiu, 11 mg de magneziu, 43 mg de fosfor, 1 mg de vitamina B3, iar procentul de vitamina B1 dispare prin procesare. Orientalii apreciaza ca orezul este un aliment cald pentru stomac si este indicat in dieta celor care au stomacul iritat, pentru ca aceasta cereala se digera usor si se asimileaza repede.

Fosforul continut in bobul de orez are un efect benefic asupra sistemului nervos. De aceea, nutritionistii englezi recomanda consumul primei portii de orez (de preferinta brun) la micul dejun, motivand ca soiul de orez brun este mult mai valoros, datorita compozitiei chimice, care stimuleaza mai puternic activitatea creierului in comparatie cu cel alb. O portie standard de orez brun are o valoare energetica de 212 kcal.

Orezul fiert simplu este un leac popular universal pentru diaree, la fel ca si apa in care a fiert. Orezul fiert, amestecat cu mere pasate, este recomandat de medicii europeni ca ajutor pentru scaderea tensiunii arteriale.
De asemenea, apa de orez din soiul brun poate fi consumata de doua ori pe zi, la micul dejun si la pranz, de persoanele care sufera de enterocolita cronica.

Cercetarile efectuate de un grup de specialisti irlandezi au demonstrat ca un consum moderat de orez, la mesele principale, contribuie la detoxifierea ficatului care absoarbe toxinele. 
Preparat cu legume, cu verdeturi sau sub forma de garnitura la friptura de pasare, orezul este un aliment benefic pentru persoanele anemice, lipsite de energie.
Orezul clasic cu bob lung, basmati, folosit frecvent in bucataria indiana ( prezent si pe piata romaneasca), este usor aromat, de aceea se recomanda ca ingredient pentru prepararea salatelor si pentru pilaf. Acest soi se fierbe lent,timp de 20 de minute. 

Lumea Spirituala