Poveste...

       Se spune ca fiecare zi are o poveste a ei. Si toate gandurile noastre se aduna laolalta undeva, la asfintitul soarelui, ca sa ne depanam povestea. Oameni, zambete, lacrimi, flori, fiori sau departari... sunt cuvintele care schiteaza cadrul povestii noastre. Dar zilele trec, povestile se aduna undeva , in sipetul sufletului si continuam  sa traim in iuresul vremii. M-a inspaimantat intotdeauna gandul ca as putea trai fara sa-mi pese , fara sa pretuiesc fiecare zi, fara sa tes o noua poveste, plina de farmec si nici pe departe una banala, ci una deosebita. M-a inspaimantat gandul ca as putea trai fara sa ma gandesc la cei care fac parte din acest cotidian al nostru, la cei care  au tesut intreaga poveste a acestei lumi. Si totusi, de multe ori unii dintre noi, chiar asa traiesc, fara sa se gandeasca si la altii. Eu ma gandesc , ca voi sa aveti parte de povesti de viata frumoase,   de liniste sufleteasca, ganduri bune si lumina in viata.